07.07.2025
Sancțiuni aplicate pentru nerespectarea GDPR de către autorități publice
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a finalizat, în 2025, două investigații la operatorii Poliția Locală a Municipiului Miercurea – Ciuc și Poliția Locală a Municipiului Craiova, în cadrul cărora a constatat încălcarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. a) raportat la art. 6 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/679.
Ambii operatori au fost sancționați contravențional cu avertisment, însoțit de măsură corectivă, dispusă prin planul de remediere, respectiv aceea de a asigura conformitatea operațiunilor de prelucrare efectuate prin utilizarea sistemelor audio-video portabile de tip body-cam cu dispozițiile art. 5 și art. 6 din Regulamentul General privind Protecția Datelor.
Măsura corectivă a fost aplicată în temeiul prevederilor art. 58 alin. (2) lit. b) și d) din Regulamentul General privind Protecția Datelor, coroborate cu dispozițiile art. 12 - 14 din Legea nr. 190/2018.
Investigațiile efectuate la cei doi operatori au fost demarate în urma primirii unor sesizări cu privire la încălcarea legislației privind protecția datelor.
Astfel, s-a constatat că operatorii, prin personalul aflat în exercitarea misiunilor și activităților specifice poliției locale, au prelucrat date cu caracter personal prin utilizarea mijloacelor de supraveghere audio – video de tip ”body-cam” (imagine, voce), fără să existe o obligație legală a operatorilor și fără îndeplinirea vreunei alte condiții prevăzute la art. 6 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/679, deși potrivit art. 5 alin. (1) lit. a) din RGPD, operatorii aveau obligația de a prelucra datele în mod legal, echitabil și transparent față de persoanele vizate.
S-a constatat faptul că în Legea nr. 155/2010 a poliției locale, cu modificările și completările ulterioare, nu există o prevedere legală expresă cu privire la utilizarea mijloacelor de supraveghere audio-video.
Spre deosebire această situație, în Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliției Române, republicată, cu modificările și completările ulterioare, există abilitare legală expresă pentru utilizarea mijloacelor de supraveghere audio-video (inclusiv de tip body-cam).
Astfel, art. 56 din Legea nr. 218/2002 prevede:
”(1) În scopul realizării activităţilor de prevenire, depistare, investigare sau urmărire penală a infracţiunilor sau executării pedepselor, prevenire şi combatere a altor fapte ilegale, precum şi de menţinere a ordinii şi siguranţei publice:
a) acţiunile polițistului în spații publice, precum şi intervenția realizată în condiţiile art. 52 ori pentru executarea unui mandat pot fi înregistrate cu mijloacele foto-audio-video din dotare, fără consimţământul persoanelor vizate;
b) Poliţia Română este autorizată să fixeze, ocazional, cu mijloace foto-audio-video sau prin alte mijloace tehnice din dotare, momente operative cu privire la activităţi publice desfăşurate în locuri publice, fără consimţământul persoanelor vizate, în cazul în care există motive verosimile pentru a bănui că în aceste locuri publice ar putea fi comise infracţiuni sau alte fapte ilegale ori tulburată ordinea şi siguranţa publică. (...)
(3) Se interzice prelucrarea datelor cu caracter personal conținute de imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video în alte scopuri decât cele în care au fost colectate, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege şi numai dacă sunt asigurate garanţiile necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate.
(4) Poliţia Română poate păstra imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video obţinute potrivit alin. (1) sau (2) pe o perioadă de 6 luni de la data obţinerii acestora, cu excepţia situaţiilor în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor. La împlinirea acestui termen imaginile şi/sau înregistrările se distrug, prin proceduri ireversibile.”
Situații asemănătoare au fost investigate de Autoritatea națională de supraveghere, în sensul celor precizate fiind comunicatele de presa care pot fi accesate utilizând linkurile https://www.dataprotection.ro/?page=Comunicat_Presa_2_22_12_2020&lang=ro și https://www.dataprotection.ro/?page=Comunicat_Presa_3_22_12_2020&lang=ro).
Este de menționat faptul că, anterior, atât corectitudinea sancțiunilor cât și cea a măsurilor corective aplicate, au fost confirmate prin hotărâri definitive ale instanțelor, favorabile Autorității naționale de supraveghere, pronunțate în alte situații similare.
În acest context, subliniem faptul că restrângerea drepturilor fundamentale la viață privată și la protecția datelor personale (consacrate în special prin Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Constituția României) nu se poate realiza decât prin lege, cu stricta respectare a prevederilor art. 53 din Constituția României.
În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 498/2018, în care se statuează, printre altele:
”50. (...) Se observă că garanţii pentru asigurarea dreptului constituţional prevăzut de art. 26 sunt cuprinse într-o hotărâre a Guvernului, însă o asemenea manieră de reglementare este total neadecvată, fragilizând, în mod nepermis, protecţia constituţională a vieţii intime, familiale şi private. Practic, autoritatea administrativă poate oricând modifica standardele de garanţii asociate acestui drept, prin emiterea unor acte administrative normative, cetăţeanul/pacientul fiind astfel la bunul plac al autorităţii administrative. Or, o protecţie adecvată a acestui drept este cea stabilită printr-o lege, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă. În consecinţă, textele criticate încalcă art. 26 din Constituţie.
52. Prin urmare, revine legiuitorului obligaţia de a reglementa garanţiile asociate dreptului la viaţă intimă, familială şi privată. Această obligaţie trebuie să se materializeze prin lege, în sens de instrumentum.”
Direcția juridică și comunicare
A.N.S.P.D.C.P.
